Urs polar
Urs polar Stare de conservare: Vulnerabil | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Clasificare ştiinţifică | |||||||||||||
| |||||||||||||
| |||||||||||||
Cuprins[ascunde] |
[modificare] Descriere
Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungând până la 300-600 kg la masculi şi 150-300 kg la femele, înălţimea la 1,8 m şi lungimea la 3 m. Are o blană de culoare albă. Ghearele mari şi puternice sunt capabile să doboare adversarii naturali. Are un strat de grăsime sub piele, care îl ajută să se protejeze împotriva frigului, această caracteristică fiind întâlnită şi la alte animale din tundră. Este un înotător excelent. Corpul acestora este asemanător cu cel al unui urs maro. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferinţa de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinii sunt mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascutiţi, gâtul mai puternic. Au buze extensibile adica nu sunt ataşate de gingii şi pot culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30 de km depărtare. Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat. Culoarea blănii este albul, dar poate fi galbuie sau gri în timpul verii. Însa explicaţia ştiinţifica a culorii lor este că firele de păr, incolore, sunt goale în interior ca fibrele optice şi conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagră, unde sunt absorbite. Este foarte calduroasă, iar temperatura corpului rămâne neschimbată atunci când este foarte frig. Sistemul lor de încalzire este foarte eficient (în părul blănii se gasesc canalicule microscopice pline cu aer care asigură o izolare termică excelentă) şi de aceea uneori se tavalesc prin zăpada pentru a se racori. Labele din faţa sunt folosite pentru înot fiind mari şi membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au rol de cârmă. Prezintă gheare neretractibile. Picioarele sunt mai mari decât la ceilalţi urşi (22 de cm laţime) şi au păr pe tălpi şi ventuze pentru a le conferi stabilitate pe gheaţă. Pe uscat nu aleargă atât de repede ca rudele sale. În apa atinge 10 km/h vâslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate să stea până la 5 minute. Precum oamenii se deplasează atingând solul cu călcâiele, dar şi cu talpa şi pot adopta o poziţie bipeda ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să observe pericolele, să caute hrana sau sa lupte. Inaltimea unui urs polar este de 1,6 m. Adultii cantaresc intre 300 si 600 kg. Pot ajunge la o lungime de 2,5 m. Femelele sunt mai mici cântărind 150-300 kg şi având 1,8-2 m lungime.[modificare] Teritoriul de răspândire
Ursul polar este răspândit în ţinutul artic.Ursul polar se întâlneşte în mediul polar arctic şi anume apele Oceanului Arctic, dar şi uscatul înconjurător. Polul Nord poate fi considerat tundră şi taiga (Oimiakon şi Verhoiansk) şi nu climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10oC decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20oC şi -40oC, iar vara ajungând la peste 0oC. Precipitaţiile sunt în jur de 100-300 mm/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheţii. Ziua durează 5 luni, iar ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, muşchi, lichieni, ierburi). Aceasta atrage urşii polari. Dar locul preferat de urşii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine.În apa oceanică viaţa este mai abundentă decât pe continent. Aici gasesc uşor hrana constând în foci. Ei călătoresc spre nord sau spre sud 1 000 km când calota glaciară începe să se topească în căutarea hranei.
Supravieţuirea acetuia este pusă în pericol după cum au anunţat oamenii de stiinţa de către încălzirea globală. Deja calotele glaciare au început să se topească, gheaţa este mai puţina cu aproape 50% decât acum 60 de ani. Una dintre soluţiile propuse a fost transportarea apei în aceste zone şi transformarea ei în gheţa. Este un animal protejat prin lege, ţari precum Norvegia, Canada, Danemarca au interzis vânarea acestora din 1960.
[modificare] Hrănire
Ursul polar este aproape în întregime carnivor, consumând în special pui de focă, precum şi diferite cetacee şi pinipede. În principal vânează lângă malul mării, pe calotele de gheaţă de pe insulele arctice.Ursul polar este un puternic vânător de foci (Pusa hispida).Este cel mai mare carnivor dintre toate speciile de urşi, dar şi cel mai perseverent şi răbdător. Are un plan de atac excelent: se aşază lângă o copcă ore in şir aşteptând ca focile să iasă.O lovitură puternică îi aduce ursului o masă gustoasă, iar focii îi aduce, din păcate, o moarte rapidă.[modificare] Reproducerea
Primăvara este anotimpul când aceştia îşi caută perechea şi poate parcuge zeci de kilometri pentru a găsi o ursoaică fără pui. Perioada de împerechere este din martie până în iunie. Gestaţia durează 195-265 zile. Femela începe construcţia adăpostului pentru pui începand cu luna octombrie. Ea sapă un gang lung de câţiva metri continuat cu o peşteră adâncă de 2 metri, lăsând şi o ieşire spre sud pentru a nu fi înfundate cu zăpadă600 de grame. Ursoaica va petrece 10 zile în apropierea vizuinii pentru ca puii să se adapteze la clima rece. în aprilie vin în contact cu clima şi mediul. Bârlogul este loc de adăpost pentru ei deoarece temperatura poate atinge +20oC. Puii rămân cu mama 2 sau 3 ani. Ei ajung la maturitatea sexuală la 5-6 ani. Rata mortalitaţii la pui este estimată ca fiind cuprinsă între 10-30%. de viscolele din nord. Femelele nasc în medie doi pui. Puii sunt nascuţi cu ochii închisi şi au o blană deasă. Ei cântăresc aproape[modificare] Importanţă
Aspecte pozitive: este folosită blana lor şi carnea de către populaţia din acestă zonă. Aspecte negative: sunt consideraţi periculoşi. Au fost raportate cazuri de deces în urma întalnirii cu aceştia în rândul populaţiei autohtone. Este un animal protejat de lege, vânarea sa fiind strict reglementată. Se apreciază ca există aproximativ 40.000 de exemplare în sălbăticie.[modificare] Literatură
Ursul polar este celebru datorită poveştii Fram, ursul polar de Cezar Petrescu. Fram este un artist la circ şi este dus înapoi în mediul sau pentru că altfel ar fi murit din cauza captivitaţii. În realitate acesta este greu de dresat chiar luat de mic din mediul sau natural se adapteaza foarte greu noilor condiţii.[modificare] Mitologie

Această gravură, făcută de către Ciukci în anii '40 pe un colţ de fildeş al unei morse, ilustrând vânarea focilor de căttre urşii polari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu