Amfibian

Amfibia ( din greacă- două vieţi) este o clasă de animale ovipare şi poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic,clasa amfibieni se împarte în 2 ordine: Caudata - amfibieni cu coadă şi ordinul Ecaudata - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obişnuit, salamandra cu pete etc. Iar din al doilea fac parte broaştele râioase, broaştele adevărate.

Cuprins [ascunde] 1 Istoria 2 Organizarea structurală 2.1 Morfologie externă 2.2 Morfologie internă 2.2.1 Schelet 2.2.2 Sistemul nervos 2.2.3 Sistemul circulator 2.2.4 Sistemul digestiv 3 Hrănirea 4 Reproducere şi dezvoltare

Istoria

Pe la sfârşitul devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - ihtiostega (Ichthyostega). Ele au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni.

Organizarea structurală

Morfologie externă

salamandră

Pielea amfibiilor este subţire, lipsită de pilozităţi, bogat vascularizată, delicată şi conţine mulţi pori, ce participă la respiraţie. Respiraţia prin piele la amfibii este foarte importantă, unele specii, precum salamandră, depinzând aproape exclusiv la această respiraţie. Pielea amfibiilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibiilor sunt mari şi sunt dispuşi lateral, pentru a mări câmpul vizual şi pentru a se feri de prădători.

Morfologie internă

Schelet

Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat decat la pesti.
Encefalul la amfibieni – prezinta emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendinta sa se dedubleze. Epifiza este dezvoltata la anure, la mormolocii acestora prezentandu-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele.

Sistemul circulator

Inima este alcătuită din trei camere, din două atrii şi un ventricul. La formele inferioare (apode şi caudate) atriul stâng şi cel drept nu sunt complet separate. La ecaudate atriile sunt complet separate, dar la toţi amfibienii ambele atrii comunică cu ventriculul într-un orificiu comun.

Sistemul digestiv

Digestia începe în stomac, unde sucul gastric dizolvă mâncarea şi continuă pe măsură ce hrana trece din stomac în intestine.

Hrănirea

Broastele se hranesc cu prazi si miscatoare, de obicei insecte. Marimea prazii depinde marimea broastei si a gurii sale. Broasca-bou africana mananca aproape orice poate inghiti, inclusiv serpi veninosi, miriapode uriase, scorpioni si chiar alte broaste-bou. Dupa ce si-a localizat prada, broasca se intoarce spre ea, se napusteste asupra ei, si o prinde cu varful limbii lipicioase. Insecta nu este muscata sau mestecate, ci inghitita de vie. Cand broasca isi inghite prada, ochii sai mari clipesc si coboara spre cavitatea bucala, ajungand la impingerea hranei pe gat in jos.

Reproducere şi dezvoltare

Reproducerea amfibiilor este sexuată şi se petrece în mediul acvatic. Fecundaţia este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular mormoloci. Aceştia au coadă şi au respiraţie branhială.