Pasăre

Salt la: Navigare, căutare

Pasăre
Larus cachinnans
Clasificare ştiinţifică
Regn: Animalia Încrengătură: Chordata Subîncrengătură: Vertebrata Clasă: Aves
Subclase
Archaeornithes Neornithes
v • d • m

Larus novaehollandiae

Ara macao

Păsările (Clasa Aves) sunt vertebrate ovipare înalt dezvoltate care au capacitatea de a zbura, deşi sunt reprezentanţi ce trăiesc doar în mediul terestru. Sunt mai mult de 9000 de specii. Păsările au fost împărţiteFeider şi colab. în 1976, în două subclase şi anume după Saurure (Archaeornithes) şi Ornithurae (Neornithes).

Cuprins [ascunde] 1 Caracteristici generale 2 Morfologie externă 3 Morfologie internă 3.1 Tegument 3.2 Schelet 3.2.1 Scheletul craniului 3.2.2 Scheletul trunchiului 3.2.3 Scheletul membrelor 3.2.3.1 Scheletul membrelor anterioare 3.2.4 Scheletul membrelor posterioare 3.3 Musculatura 3.4 Sistemul nervos 3.4.1 Fucţiile sistemului nervos aviar 3.4.2 Sistemul nervos central 3.4.2.1 Encefalul 3.4.2.1.1 Medulla 3.4.2.1.2 Lob optic 3.4.2.1.3 Cerebel 3.4.2.1.4 Cerebrum 3.4.2.1.5 Telencefal 3.4.2.1.6 Palliumul 3.4.2.1.7 Lobii olfactorii 3.4.2.1.8 Diencefalul 3.4.2.2 Măduva spinării 3.4.3 Sistemul nervos periferal 3.4.3.1 Nervii 3.4.4 Organe de simţ 3.4.5 Sistemul nervos autonom 3.4.5.1 Sistemul nervos simpatic 3.4.5.2 Sistemul nervos parasimpatic 3.4.6 Sistemul nervos somatic 3.4.7 Inteligenţa 3.5 Sistemul circulator 3.5.1 Inima 3.5.2 Arterele principale 3.5.3 Venele principale 3.5.4 Sângele 3.5.4.1 Plasma 3.5.4.2 Elementele figurate 3.6 Sistemul respirator 3.6.1 Pulmonii 3.6.2 Sacii aerieni 3.6.3 Traheile 3.6.4 Schimbul de gaze 3.6.5 Structura aparatului respirator 3.6.6 Ventilaţia 3.6.7 Decurgerea procesului de respiraţie 3.7 Sistemul digestiv 3.8 Sistemul excretor 3.9 Sistemul reproducător 3.10 Sistemul endocrin 4 Comportamentul 4.1 Bioritmuri 4.2 Comunicarea 4.3 Migrarea 5 Locomoţia 6 Fiziologia şi parametrii fiziologici 6.1 Boli aviare 7 Habitatul 8 Ştiinţe legate de păsări 9 Clasificarea reprezentanţilor clasei Aves 10 Bibliografie 11 Vezi şi 12 Legături externe

[modificare] Caracteristici generale

• Forma corpului este aerodinamică; învelişul extern, produs de piele, este alcătuit din pene, fulgi şi puf.
• Membrele anterioare sunt transformate in aripi, iar cele posterioare cu piele solzoasă care ne aminteşte de reptile.
• Maxilarele sunt acoperite de teci solzoase şi formează ciocul.
• Aparatul digestiv este alcătuit din cavitate bucală fără dinţi, guşă, stomac glandular, stomac musculos (pipotă), intestin subţire şi intestin gros, care se temina cu cloaca.
• Respiraţia este pulmonară; plămânii sunt in legătură cu 9 saci aerieni şi cu oasele pneumatice.
• Temperatura corpului este constantă datorită respiraţiei şi circulaţiei active.
• Lipseşte vezica urinară
• Înmulţirea se face prin ouă, pe care le clocesc.

[modificare] Morfologie externă

Morfologie externă, vezi:

• Capul
• Trunchiul
• Membrele
  • Membrele anterioare la păsări
  • Membrele posterioare la păsări.

[modificare] Morfologie internă

[modificare] Tegument

Vezi: Tegumentul păsărilor.

[modificare] Schelet

Ca să zboare, păsările au făcut multe adaptări: a fost redusă masa oaselor şi numărul lor (păsările au între 11 şi 20 de vertebre, în funcţie de specie). A apărut carena, ce asigură o mişcare mai bună a aripilor. În urma adaptării, scheletul păsării a devenit atât de uşor, încât nu cântăreşte mai mult de 5% din corpul oricărei păsări. Acest schelet este destul de elastic, păsările putând să-şi întoarcă , capul la un unghi de până la 180 de grade.

[modificare] Scheletul craniului

Craniul păsărilor se împarte după Feider şi colab., 1976 în:

• neurocraniu;
• viscerocraniu.

După alţi autori craniul păsărilor constă din 3 părţi:

• dermatocraniu;
• viscerocraniu;
• neurocraniu.

[modificare] Scheletul trunchiului

Scheletul păsării constă din:

• Coloana vertebrală la păsări.
• Coaste
• Stern.

Abdomenul păsărilor costă din coaste,coracoid şi osul iadeş, care se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni:

1. secţiunea vertebrală;
2. secţiunea sternală;
3. procesul urcinat.

[modificare] Scheletul membrelor

[modificare] Scheletul membrelor anterioare

Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din

1. scapula;
2. procesul acromion al scapulei;
3. clavicula;
4. fossa glenoidă;
5. coracoid şi
6. humerus.

Humerusul se uneşte cu ulna şi radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale şi ulnare, care formează un fel de mână a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepţie struţul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange.

[modificare] Scheletul membrelor posterioare

Pelvisul păsărilor este format din 4 oase şi formaţiuni osoase:

1. Illium;
2. Ischium;
3. Pubis;
4. Fossa acetabulară.

Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se uneşte cu tibiotarsus şi fibula. Acestea se nuesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor.

1. Femur;
2. Patella;
3. Tibiotarsus;
4. Fibula;
5. Tarsometatarsus;
6. Hallux.

[modificare] Musculatura

Pentru detalii, vezi: Musculatura păsărilor.

Musculatura păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii până la 20% din masa corpului, numai membrele având până la 35 de muşchi separaţi şi bine dezvoltaţi. Penele , ritmul respiraţiei perfecţionat, consumarea unei mari cantităţi de hrană, frecvenţa mare a bătăilor de inimă, precum şi absorbţia rapidă a oxigenului a dus la accelerarea metabolismului. Păsările au o temperatură a corpului de 43 de grade Celsius.

[modificare] Sistemul nervos

Sistemul nervos este asemănător celui de la reptile. El constă din:

1. Sistem nervos central;
2. Sistem nervos periferal.

[modificare] Fucţiile sistemului nervos aviar

1. Obţinerea informaţiei despre mediul intern şi extern;
2. Analizarea şi la acea informaţie;
3. Păstrarea informaţiei sub formă de memorie şi reflexe condiţionate;
4. coordonarea impulsurilor motorii către muşchii scheletici.

[modificare] Sistemul nervos central

Sistemul nervos central este alcătuit din encefal şi maduva spinării.

[modificare] Encefalul

Encefalul păsărilor constă din medulla oblongata, lob optic,diencefal, cerebel şi cerebrum.

[modificare] Medulla

Medulla la păsări include neuronii, ce participă la menţinerea unor funcţii vitale, precum respiraţia constantă, un ritm constant al bătăilor de inimă şi valori normale ale tensiunii cardiace. Este situat în trunchyul cerebral.

[modificare] Lob optic

La păsări, lobul optic este situat lângă cerebrum. El este mai mare la păsări comparativ cu alte vertebrate şi ocupă un volum mai mare, conţinând un număr mare de aglomerări de neuroni senzitivi. Volumul mare al lobului optic reflectă importanţa vederii pentru majoritatea păsărilor.

[modificare] Cerebel

Cerebelul este implicat în coordonarea muşchilor scheletici, şi deci a zborului. Are o mărime destul de mare .

[modificare] Cerebrum

Cerebrumul la păsări este alcătuit din telencefal şi lobii olfactivi.El este responsabil de activitatea nervoasă superioară şi de aşa procese nervoase, precum memoria, gândirea şi învăţarea ( formarea reflexelor condiţionate).

[modificare] Telencefal

Telencefalul păsărilor se deosebeşte de cel al altor cordate. Acesta este alcătuit dintr-un pallium aviar dorsal şi un subpallium ventral. La păsări, paliumul ocupă 70% din volumul telencefalului, encefalul având o structură palială unică. Cortexul cerebral este subţire şi controlează unele activităţi nervoase superioare. La păsări pot fi observate 2 emisfere: una stângă, care controlează formarea reflexelor condiţionate, şi una dreaptă, care monitorizează şi analizează mediul înconjurător. În telencefal poate fi localizat şi un centru vocal( în emisfera stângă), care este un punct de origine al drumurilor aferente şi eferente nervoase către muşchii syrinxului. Mărimea sa este variabilă, adică creşte anual în fiecare primăvară din cauza eliberării de hormoni sexuali maculini.

[modificare] Palliumul

La păsări, palliumul se organizează în 4 mari subdiviziuni:

1. Hyperpallium;
2. Mesopallium;
3. Nidopallium;
4. Arcopallium.

[modificare] Lobii olfactorii

Lobii olfactivi se găsesc in cerebrum. Ei au funcţia de interpretare chimică a mirosurilor intrerceptate de pasăre. La majoritatea păsărilor acestea sunt relativ mici, excepţii făcând unele păsări răpitoare.

[modificare] Diencefalul

Diencefalul este situat în partea centrală a encefalului, mai jos de lobii optici şi cerebel. Regulează somnul, setea, foamea şi hormonii. Diencefalul conţine talamusul şi hipotalamusul.

[modificare] Măduva spinării

Măduva spinarii, ca la alte cordate, este formată din materie albă(fibre lungi myelinate) şi materie cenuşie (neuroni nemyelinaţi).Porţiunea dorsală a măduvii spinării 'trimite informaţie senzorială către creier, iar cea ventrală transportă informaţia motoare către efectori.Măduva spinării la păsări are unele diferenţe de structură faţă de cea a altor cordate. Astfel, în regiunea cervicală se observă o porţiune mai largă a măduvii, formată din aglomerări masive de axoni, necesari unei mai bune coordonări ai muşchilor aripilor. Lărgirea regiunii lombare se datorează aglomerărilor axonilor, necesari coordonării muşchilor membrelor inferioare. În regiunea toracală nu pot fi întâlnite asemenea aglomerări. Măduva spinării este înconjurată de un canal central cu rolul de protecţie, care conţine lichidul cerebrospinal.

[modificare] Sistemul nervos periferal

Sistemul nervos periferal cuprinde nervii cranieni, spinali şi autonomi, ganglionii şi organele de simţ. In total sunt 12-14 perechi de nervi cranieni şi 38 de perechi de nervi spinali ataşaţi la măduva spinării.

[modificare] Nervii

[modificare] Organe de simţ

Vezi:Organe de simţ la păsări.

[modificare] Sistemul nervos autonom

Sistemul nervos autonom este parte componentă a sistemului nervos a vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor şi care nu sunt controlaţi în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos parasimpatic.

[modificare] Sistemul nervos simpatic

Sistemul nervos simpatic la păsări lucrează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, pentru a putea elibera unii hormoni, pentru a face faţă unelor situaţii de pericol. El de asemenea are un rol la manifestarea unor reflexe necondiţionate la păsări.

[modificare] Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic la păsări este alcătuit din grupuri de ganglioni, situaţi lângă aşa organe, precum inima, pulmonii şi organele digestive. Aceste organe sunt controlate şi regulate de sistemul nervos central prin intermediul acestor ganglioni.

[modificare] Sistemul nervos somatic

Vezi:Sistemul nervos somatic la păsări.

[modificare] Inteligenţa

Pentru a afla mai mult despre inteligenţa păsărilor, apăsaţi aici: Inteligenţa păsărilor.

[modificare] Sistemul circulator

Sistemul circulator la păsări este în principiu asemănător celui de la mamifere şi de la alte vertebrate. Însă păsările şi-au dezvoltat un sistem cardiovascular foarte puternic, care le permite să-şi satisfacă nevoile metabolice ale locomoţiei( zborul, înotul, etc). Astfel, sistemul circulator nu îndeplineşte rolul de transportator al oxigenului către ţesuturi, ci joacă un rol important în menţinerea unei temperaturi constante a corpului. Sistemul circulator constă din inimă plus vasele de sânge care transportă:

1. nutrienţi;
2. oxigen şi dioxid de carbon;
3. reziduuri;
4. hormoni;
5. căldură.

[modificare] Inima

Inima aviară s-a dezvoltat într-un organ puternic şi destul de mare, putând face contracţii musculare rapide.În general, la păsări se aplică regula:cu cât este mai micâ specia, cu atât este mai mare mărimea relativă a inimii. Comparativ cu mamiferele, păsările au inima mai mare şi aceasta are mai multe bătăi pe minut. Masa inimii la păsări constituie 1-2% din masa corpului( la mamifere ea constituie 0,1-0,4% din masa corpului).Inima păsărilor are 4 camere, ca la mamifere, cu 2 ventricule şi 2 atrii.

[modificare] Arterele principale

Arterele sunt vasele de sânge, ce asigură circulatia sângelui de la inimă la diverse organe.Iată lista celor mai mari artere ale păsărilor. Vezi Arterele păsărilor.

[modificare] Venele principale

Venele sunt vasele, ce transportă sângele deoxigenat de la organe la inimă. Principalele vene ale păsării sunt: vezi Venele păsărilor.

[modificare] Sângele

Sângele păsărilor constă din plasmă plus elemente formate:

[modificare] Plasma

Plasma constă mai mult din apă (~85%).De asemenea 9-11% din plasmă o constituie proteinele. Alţi constituienţi ai plasmei sunt glucoza( 200-400 mg/dl), amino acizii, reziduuri, hormoni, anticorpi şi electroliţi.

[modificare] Elementele figurate

Trombocitele, leucocitele şi eritrocitele constituie elementele figurate ale sângelui.

[modificare] Sistemul respirator

Sistemul respirator la păsări constă în efectuarea schimbului de gaze şi joacă un rol foarte important în termoregulare. De asemenea el joacă un rol în detoxifierea produselor metabolice şi în vocalizare. El diferă de sistemele respiratoare ale altor cordate, având pulmoni relativ mici şi 9 saci aerieni.

[modificare] Pulmonii

Plămânii parabronhiali ai păsărilor sunt diferiţi faţă de cei ai mamiferelor.Astfel, ei sunt rigizi şi nu îşi măresc/micşorează volumul în timpul respiraţiei. Ei se subdivid în largi capilare aeriene, care se înrămuresc de la parabronhii. Pulmonii aviari au numai funcţia de schimb de gaze, cea de ventilaţie revenindu-le sacilor aerieni.

[modificare] Sacii aerieni

Majoritatea păsărilor au 9 saci aerieni:

1. 1 sac interclavicular;
2. 2 saci cervicali;
3. 2 saci anteriori toracici;
4. 2 saci posteriori toracici;
5. 2 saci abdominali.

Sacii aerieni au pereţi foarte subţiri, cu foarte puţine capilare, deci nu joacă vreun rol în schimbul de gaze. În schimb, participă la ventilarea pulmonilor.

[modificare] Traheile

Vezi: Traheile la păsări.

[modificare] Schimbul de gaze

[modificare] Structura aparatului respirator

Păsările inspiră prin intermediul nărilor, situate pe cioc, sau respiră deschizând ciocul. Aerul trece prin faringe, apoi prin trae. Trahea se bifurcă apoi în 2 bronhii primare la syrinx. Bronhiile primare se prelungesc în pulmoni, prelungirile acestea fiind numite mesobronhii. De la mesobronhii se ramifică tuburi mici, numite ventrobronhii. ventrobronhiile se ramifică în parabronhii mai mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un număr de bronhii secundare de-a lungul părţii anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafeţelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifică 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeţei dorsale a pulmonilor, şi bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeţei ventrale a pulmonilor. În final, este o reţea de bronhii terţiare, care leagă bronhiile ventrale cu cele dorsale. De la bronhiile terţiare pornesc capilarele aeriene, care sunt responsabile de schimbul de gaze dintre sistemul de ventilaţie şi sânge.

[modificare] Ventilaţia

Vezi: Ventilaţia la păsări.

[modificare] Decurgerea procesului de respiraţie

[modificare] Sistemul digestiv

Vezi: Sistemul digestiv la păsări.

[modificare] Sistemul excretor

Funcţia sistemului excretor este de a elimina toate deşeurile din corp (în special a celor azotoase). El de asemenea regulează cantitatea de apă şi ioni în fluidele corpului. Pentru mai multe detalii, vezi: Sistemul excretor la păsări.

[modificare] Sistemul reproducător

Vezi, Sistemul reproducător la păsări.

[modificare] Sistemul endocrin

Sistemul endocrin la pasari este responsabil pentru coordonarea raspunsului pasarilor la diferiti stimuli, la stres, reguleaza bioritmurii, reguleaza metabolismul si cresterea pasarii. Sistemul endocrin se aseamana foarte mult cu cel mamiferic. Vezi: Sistemul endocrin la păsări.

[modificare] Comportamentul

Dacă ar fi să dăm o definiţie vagă a comportamentului, acesta ar cuprinde toate tipurile de răspunsuri la schimbările de mediu, variind de la simplele reflexe necondiţionate până la complexele reflexe condiţionate. Comportamentul păsărilor studiat de ornitologi tinde spre comportamente şi ritualuri complexe, dominate de ultimul tip de reflexe. Aspecte ale comportamentului păsărilor, ca curtarea, reproducerea, grija de pui, construirea cuibului, ş.a., vor fi studiate aici : Comportamentul păsărilor.

[modificare] Bioritmuri

• Bioritmuri fiziologice;
• Bioritmuri comportamentale la păsări

[modificare] Comunicarea

Pentru a afla mai mult despre comunicarea dintre păsări, apăsaţi aici: Comunicarea dintre păsări.

200px

[modificare] Migrarea

Migrarea reprezintă deplasarea unidirecţională în masă a unor specii de păsări dintr-o regiune mai rece în una mai caldă în perioada sezonului rece, şi întoarcerea înapoi la începutul sezonului cald. Astfel, păsările se duc în zonele calde pentru a căpăta hrana, absentă în sezonul rece în condiţii normale, însă se întorc în zonele de unde au venit la începutul sezonului cald, în vederea reproducerii. În timpul migraţiunii, se produc schimbări majore în cadrul sistemului endocrin, ce provoacă acest fenomen. În urma acestor schimbări, păsările nu mai reacţionează normal la stimulii externi. Această schimbare hormonală în cadrul corpului păsării este provocată probabil de variaţiile temperaturii. Anual circa 4500 de specii de păsări migrează, într-o formă sau alta. Pentru mai multe detalii, vezi Migrarea păsărilor.

[modificare] Locomoţia

• Mecanica zborului păsărilor;
• Structura aripii şi zborul;
• Aterizarea;
• Adaptaţiuni pentru zbor la păsări;
• Navigarea păsărilor;
• Alte forme de locomoţie la păsări.

[modificare] Fiziologia şi parametrii fiziologici

Vezi: Parametrii fiziologici la păsări.

[modificare] Boli aviare

• Boli aviare.

[modificare] Habitatul

• Păsările din zona arctică;
• Păsările din tundră;
• Păsările din zona temperată;
• Păsările din zona subtropicală;
• Păsările din zona tropicală;
• Păsările din zona subecuatorială;
• Păsările din zona ecuatorială.

[modificare] Ştiinţe legate de păsări

• Ornitologie;
• Oologie;
• Avicultura.

[modificare] Clasificarea reprezentanţilor clasei Aves

Neornithes Neognathae: Anseriformes Apodiformes Coliiformes Ciconiiformes Caprimulgiformes Charadriiformes

Neognathae: Columbiformes Coraciiformes Cuculiformes Falconiformes Gruiformes Galliformes Gaviiformes

Neognathae: Podicipediformes Procellariiformes Pelecaniformes Phoenicopteriformes Pteroclidiformes Psittaciformes Strigiformes

Neognathae: Piciformes Sphenisciformes Trogoniformes Passeriformes Paleognathae: Struthioniformes Tinamiformes

[modificare] Bibliografie

1. "The lung air sac system of birds", Duncker H.R., 1987;
2. "The avian respiratory system:A unique model for studies of respiratory toxicosis", R.E.Brown, J.D.Brain, 1998.

[modificare] Vezi şi

Arterele păsărilor Bufniţă Cavitatea bucală la păsări Clasificarea păsărilor Coloana vertebrală la păsări Comportamentul păsărilor Comunicarea dintre păsări Corb Dermatocraniu la păsări Dropie Ficatul la păsări Incubaţie Inteligenţa păsărilor Intestinele la păsări

Migrarea păsărilor Neurocraniu la păsări Organe de simţ la păsări Pancreasul la păsări Parametri fiziologici la păsări Porumbel Privighetoare Proventriculul la păsări Sistemul digestiv la păsări Structura ochiului la păsări Văzul la păsări Venele păsărilor Ventriculul la păsări Viscerocraniu la păsări